Patriarhul Pavle, din Patericul sarbilor

Dumnezeu sa-l odihneasca pe Patriarhul Pavle al Bisericii Ortodoxe Sarbe, care a trecut astazi la cele vesnice!



Am gasit cateva lucruri foarte furmoase despre acest ierarh pe care vi le impartasesc mai jos:

Automobilele negre. Fusese şedinţa Sfântului Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Sfinţia Sa se îndrepta, precum îi este obiceiul, la slujba de vecernie de la Catedrală. Când ieşi din Palatul Patriarhiei, zări parcate o mulţime de automobile mari, negre. Întrebă:
- Ale cui să fie atâtea automobile luxoase?
- Ale episcopilor noştri, Sfinţia Voastră! Au venit cu ele la şedinţa Sinodului -răspunse preotul care-l însoţea.
- O, vedea-i-ar Dumnezeu, cu ce ar fi mers dacă nu ar fi depus votul sărăciei?!

Dificultăţile diaconului. În clădirea Patriarhiei adesea se repovesteşte dialogul Patriarhului purtat cu diaconul care-l însoţeşte peste tot, pe când plecau să facă slujbă în biserica de la Banovo brdo.
- Cum vom merge? Cu automobilul? – întrebă diaconul.
- Cu autobuzul! – răspunse Patriarhul cu hotărâre.
- E aglomeraţie, e înăbuşitor in autobuz, şi nici nu-i aproape…
- Mergem! – zise din nou scurt Sfinţia Sa.
- Dar… – mergând în urma Sa, diaconul avansă un argument nou, major – Sfinţia Voastră, este vară, multă lume merge la Ada Ciganlija [cel mai vestit ştrand], autobuzele sunt pline de lume despuiată. Nu e potrivit…
- Ştiţi, părinte – se întoarse Patriarhul Pavle – fiecare vede ceea ce doreşte! (cvotatele sunt de pe blogul theologhia.wordpress.com).

Intr-un alt articol am gasit informatia ca atunci cand sora lui era in spital se ducea la ea cu autobuzul desi ar fi putut sa mearga cu vreo masina a administratiei patriarhale.
Cand s-a imbolnavit grav, a cerut sa fie inlocuit dar Sinodul sarb i-a raspuns ca atat cat va trai va fi patriarhul sarbilor.
Un om foarte iubit de poporul sau, poate si pentru ca transmitea si el multa iubire si se purta ca un om de rand...