sâmbătă, 2 noiembrie 2013

Unde s-ar naşte vântul



Pretindea 
că în locul de unde vine
s-ar naşte chiar vântul
puterea 
ce răsuceşte cheia fiecărui
sfârşit de lume veche
adică prea departe
n-are rost să ştii mai mult

ţi-a dăruit câteva
fructe mici
pentru îmblânzirea scorpiei
iar ca să n-o întrebi
ce este pe manşeta albă
de unde acel semn
prevestitor
şi-a ţinut mereu 
mâinile încrucişate

n-o să înţelegi
niciodată
rugăciunile ei
asta este foarte clar.  

  

2 comentarii:

Tudor Cicu spunea...

Eu cred că de "s-ar naşte chiar vântul/puterea", şi, cum spune poeta: "n-are rost să ştii mai mult", parcă te apucă o îndoială, că lumea-i cum este (asta este foarte clar),de când deschidem ochii în lume! Dacă ar fi aşa de uşor, a şti de ce am venit pe lume, n-ar fi prea greu să judecăm viaţa. "N-o să înţelegi niciodată", spui - dar, cine a spus că am venit pe lume, să înţelegem? S-ar naşte chiar întrebarea: Cât vom mai vorbi în deşert? De aceea, poetul ridică întrebarea la rang de "porţie de viaţă". Scrie! E minunat ce scrii.

Daniela Şontică spunea...

Pot altfel decât să mulţumesc ochiului bun?