duminică, 8 ianuarie 2012

Poemul de duminica


Mătase

Doamne,
treci cu o matură de mătase
prin sângele meu,
până când globulele îmi vor rămâne
curate,
iar din trena lor se va ivi o lume
care nu ar putea trăi fără Tine
nici o secundă.

Ploaia se întoarce zilnic
în oraşul fără ruşine,
punându-şi pe ea
franjurii unei vieţi obosite
ca pe o rochie de preţ
a veacului acesta.

Niciun comentariu: