Colegului meu de la Jurnalul National, Bebe Patrascu, secretar de redactie, omul care ne streseaza enorm dar numai in interesul ziarului, din dorinta de a fi totul facut la vreme, i-am scris aceasta poezioara.
Generalul stresului
El este stresul nostru cel de toate zielele,
îşi vâră capul pe uşa întredeschisă,
latră spre textele
care nu mai vin,
se izbeşte de pereţii ziarului,
îşi aşează genunchiul pe fotografii,
calcă apăsat un reportaj prea lung,
rotula îi sare şi şchiopătează,
dar se redresează din mers pe holurile lungi
şi până la şedinţa de seară e fresh,
el este generalul înarmat cu riglă şi termene de predare,
răstoarnă invariabil sacul în mijlocul redacţiei
şi are dreptate, vedem cu toţii că e gol,
răbdarea i s-a terminat.
Hai o dată cu textele alea, fraţilor!
Pleacă şi dă bunul de tipar,
bunul pe viaţa noastră strânsă în paginile de duminică.
7 comentarii:
bebe latra si ne musca
textele de picioare
"fa-l ba mai scurt ca nu intra in pagina"
in viata
in moarte
rontaie o poza de margini
apoi alta
una sus si una jos
sau invers
sau
HAM!
:)
Bebe, nu mai tortura, mah, oamenii, ca maine te trezesti cu o antologie de proza scurta in doua volume. :D
io l-am iertat saptamana asta. cred ca a trecut printr-o ipita din cauza reportajului meu de la manastire ;)
Bebe, ca şi mama, e doar unul!
Hai să trăieşti, Bebe, c'altfel nu mai apucă omu' să te salute!
S-ar parea ca unii colegi ar fi vrut sa acentuez faza cu latratul, dar eu zic ca e bine asa... Prietenii stiu dece si vorba aia, nu degeaba il iubim noi pe Bebe.
Gata, dati-l pe Bebe omul zilei!
Mai, Cataline, da, dupa ce ai mai pus si tu linkul pe Facebook, Bebe e de departe omul zilei. Cel putin la noi in redactie a fost... :)
Ca sa vezi unde duce o poezioara!...
Trimiteți un comentariu